Odată cu modificarea Legii dialogului social și scăderea pragului care impune obligativitatea negocierilor colective la companiile cu un număr de minim 10 angajați, alegerea reprezentanților salariaților a devenit un pas uzual în viața unei societăți.
Cu toate că, potrivit legii, angajatorul nu trebuie să intervină în procedura de alegere a reprezentanților, de cele mai multe ori acesta oferă sprijin informațional și logistic acestora. Spre deosebire de angajatorii în cadrul cărora există sindicate, pentru angajatorii mai mici, lipsa unor reprezentanți poate genera o serie de inconveniente.
Multe companii fie nu pun angajaților în vedere necesitatea desemnării reprezentanților, fie nu verifică validitatea procesului electoral. Aceste omisiuni pot duce în final la invalidarea procesului de negociere colectivă, refuzul înregistrării contractului colectiv de muncă sau sancțiuni ulterioare din partea ITM.
Mandatul reprezentanților
Procedura de alegere a reprezentanților salariaților este reglementată de Legea 367/2022 a dialogului social, care prevede faptul că la angajatorii care au încadrați minim 10 angajați și la care nu există sindicate, interesele angajaților pot fi promovate și de către reprezentanți.
Această dispoziție anticipează rolul cel mai important al persoanelor desemnate ca reprezentanți, respectiv, apărarea și promovarea intereselor angajaților. Potrivit art. 59 din Legea dialogului social, acest rol este adus la îndeplinire prin următoarele atribuții:
- participarea la elaborarea regulamentului intern;
- sesizarea inspectoratul teritorial de muncă cu privire la nerespectarea dispozițiilor legale și ale contractului/acordului colectiv de muncă aplicabil;
- participarea la negocierea contractului/acordului colectiv de muncă, potrivit prezentei legi.
Mandatul reprezentanților este de cel mult doi ani.
Câți reprezentanți ai salariaților ar trebui să avem?
Legea prevede faptul că numărul total reprezentanți aleși ai angajaților/lucrătorilor se stabilește de comun acord cu angajatorul, în funcție de numărul total de angajați. Astfel, acest aspect trebuie să facă parte din discuțiile aflate pe ordinea de zi a adunării generale a salariaților anterioară demarării procesului electoral.
În situația în care angajatorul nu va ajunge la un consens cu salariații, legea prevede numărul maxim de reprezentanți raportat la toalul angajaților, după cum urmează:
- 2 reprezentanţi, la angajatorii care au sub 100 de angajaţi/lucrători;
- 3 reprezentanţi, la angajatorii care au între 101 şi 500 de angajaţi/lucrători;
- 4 reprezentanţi, la angajatorii care au între 501 şi 1.000 de angajaţi/lucrători;
- 5 reprezentanţi, la angajatorii care au între 1.001 şi 2.000 de angajaţi/lucrători;
- 6 reprezentanţi, la angajatorii care au peste 2.000 de angajaţi/lucrători.
Cine poate fi reprezentant?
De regulă, pot avea calitatea de reprezentanţi ai angajaţilor persoanele care sunt încadrate la angajator pe baza unui contract individual de muncă sau raport de serviciu şi au împlinit vârsta de 18 ani.
Totuși, după ultima modificare a Legii dialogului social, există anumite excepții, introduse cu scopul de a asigura imparțialitatea reprezentanților angajaților față de compania angajatoare.
Astfel, se interzice expres persoanelor care ocupă funcţii de conducere și care asigură reprezentarea administrației în raporturile cu angajaţii sau care participă la decizia conducerii întreprinderii la nivelul unităţii să ocupe această funcție.
În practică, această limitare generează o serie de întrebări cu privire la persoanele care pot ocupa în concret această funcție. Spre exemplu, administratorul societății nu ar putea fi în același timp și reprezentant al salariaților.
Același lucru nu poate fi afirmat cu certitudine atunci când vine vorba despre directorul de producție. De aceea, este important ca această decizie să fie luată după o analiză de la caz la caz a organigramei companiei, pentru a evita invalidarea ulterioară a unei candidaturi.
Cum sunt aleși reprezentanții salariaților?
Reprezentanții angajaţilor/lucrătorilor sunt aleși cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al angajaților/lucrătorilor din unitatea respectivă, iar angajatorii nu mai au voie să intervină deloc în acest proces.
Totuși, astfel cum am precizat la începutul acestui articol, angajatorul le poate oferi sprijin angajaților în acest proces. Spre exemplu, angajatorul poate oferi o sală pentru discuții sau o platformă unde să țină adunarea generală în care vor fi aleși reprezentanții.
Procedura pentru alegerea reprezentanților se stabilește de către un grup de inițiativă format din salariați din cadrul firmei. După stabilirea regulamentului, acesta va fi comunicat angajatorului care, într-un termen de 10 zile, trebuie să informeze toți salariații cu privire la acesta, precum si cu privire la procedura de vot.
Alegerea salariaților se va face în cadrul unei adunări generale, la finalul căreia se va completa un proces verbal care va consemna întreaga procedură și rezultatul votului.
De asemenea, procesul verbal va consemna și atribuțiile reprezentanților angajaților, modul de îndeplinire a acestora, precum și durata și limitele mandatului lor. Acest document este extrem de important întrucât va trebui ulterior depus la ITM în situația în care se va dori înregistrarea unui contract colectiv de muncă.
Pot fi concediați reprezentanții angajaților?
Conform art. 62 din Legea dialogului social, sunt interzise modificarea și/sau desfacerea contractelor individuale de muncă/raporturilor de serviciu ale reprezentanților angajaților pe motive ce țin de îndeplinirea mandatului primit de la angajați, pe toată durata mandatului lor.
Desigur, aceste dispoziții nu exclud concedierea unei persoane care ocupă funcția de reprezentant, dacă această concediere este determinată de îndeplinirea inadecvată a atribuțiilor funcției pe care o ocupă în companie, de motive disciplinare sau care nu țin de persoana lor.
Concluzie
Cu toate că procedura de alegere a reprezentanților salariaților și negocierea colectivă ulterioară pot părea procese anevoioase, ele aduc beneficii pentru ambele părți ale raportului de muncă.
În timp ce angajații vor avea în cadrul companiei niște persoane de referință, cărora le vor putea pune în vedere dorințele lor referitoare la locul de muncă, angajatorul va avea un partener de dialog care va putea facilita legătura cu angajații săi, îmbunătățind climatul la locul de muncă.
Acest lucru rezultă, de cele mai multe ori, în creșterea nivelului de satisfacție și eficiență al angajaților.
Pentru a vă asigura că drepturile și interesele ambelor părți sunt protejate eficient, vă recomandăm să apelați la specialiști cu experiență în domeniul juridic.
Dacă aveți întrebări suplimentare sau aveți nevoie de ghidaj concret, echipa TGZ Legal vă stă la dispoziție cu servicii personalizate.
Contactați-ne pentru a beneficia de consultanță adaptată e situației dumneavoastră și pentru a transforma provocările legale în avantaje pentru compania dumneavoastră.
Nu lăsați incertitudinea să vă ghideze pașii – împreună găsim cele mai bune soluții!
***
Dacă vi-a plăcut ce ați citit până acum și considerați că este util să afle și alții, nu țineți doar pentru voi. Haideți să împărtășim împreună povestea mai departe!
Vă invităm, așadar, să dați un like & share printr-un simplu click mai jos, ca să ajungă blog-ul și la partenerii, prietenii, colegii și familia voastră.
Totodată vă invităm să ne lăsați un comentariu prin care să ne spuneți cum vi s-a părut această ediție și ce ați vrea să analizăm în edițiile viitoare.
Vă mulțumim!
Be Smart & Stay Safe!
Echipa TGZ Legal.